𝗙𝘂𝘀𝗶𝗼𝗻:𝗔𝗜𝗥

Curatoare: Raluca Oancea
Director Artistic: Mihaela Ghiță

Ediția de anul acesta a reunit 6 artiști, dintre care 4 români și 2 străini: Alexandra Costea, Denis Flueraru, Maria Nalbantova (BG), Mihai Popescu, Ole Blank (DE) și Zoița Delia Calinescu.

Fusion:AIR se plasează la intersecția dintre biofilie și tehnofilie, oferind o viziune inovatoare asupra modului în care arta contemporană poate contribui la depășirea crizei ecologice globale. Inspirată de manifestul „Living in the Anthropocene” (Crutzen & Schwägerl, 2011), expoziția refuză atât utopiile unui paradis natural pierdut, cât și distopiile unei lumi complet artificializate, propunând în schimb un teritoriu de întrepătrundere și hibridizare între uman și nonuman, între organic și tehnologic. Artiștii participanți își găsesc inspirația în teoreticienii postumaniști și eco-fenomenologici, conturând noi relații între născut și construit, între natură și cultură. Fusion AIR: Biophilia Technophilia aduce în prim-plan creații ce valorifică legile naturii și inovațiile tehnologice, reflectând atât frumusețea, cât și complexitatea lumii contemporane.” (Raluca Oancea, curatoarea expoziției.)

𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐞𝐚 investighează în 𝑆𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑖𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒 memoria și structura microscopică a pietrei, explorând conservarea și transformarea tufului vulcanic zeolitic prin tratare cu plasmă. Lucrarea ridică întrebări despre percepție și memorie în fața trecerii timpului.
𝗗𝗲𝗻𝗶𝘀 𝗙𝗹𝘂𝗲𝗿𝗮𝗿𝘂 dezvăluie prin instalația interactivă 𝑆𝑜𝑙𝑎𝑟𝑎 relația fragilă dintre omenire și soare, subliniind cum sursa vieții poate deveni și un factor de risc. Nimeni nu știe care e sunetul exploziilor solare, dar Denis invită vizitatorii să îl descopere printr-o instalație interactivă.
Artista bulgară 𝗠𝗮𝗿𝗶𝗮 𝗡𝗮𝗹𝗯𝗮𝗻𝘁𝗼𝘃𝗮 plaseză retrocauzalitatea, un concept din fizica cuantică ce sugerează că efectele pot influența cauzele în centrul lucrării sale 𝑇ℎ𝑒 𝑃𝑜𝑜𝑙 𝑖𝑠 𝑁𝑒𝑣𝑒𝑟 𝐸𝑚𝑝𝑡𝑦. ”Nu știm încă, dacă viitorul poate influența trecutul.” Lucrarea vorbește despre istoria Conacului Oteteleșanu care a funcționat ca Școală de fete. Acum la Măgurele lucrează și activează numeroase femei cercetătoare. Lucrarea Mariei explorează conexiunile fluide dintre uman și nonuman, utilizând apă din lacul Oteteleșanu și imagini microscopice pentru a specula retrocauzalitatea.
𝗠𝗶𝗵𝗮𝗶 𝗣𝗼𝗽𝗲𝘀𝗰𝘂 (𝐻𝑜𝑤 𝑙𝑜𝑛𝑔 𝑠ℎ𝑜𝑢𝑙𝑑 𝑎𝑟𝑡/𝑚𝑒𝑚𝑜𝑟𝑦 𝑙𝑎𝑠𝑡?) compară durabilitatea pergamentelor tradiționale cu fragilitatea mediilor digitale moderne, invitând vizitatorii să reflecteze asupra modului în care arta și memoria pot fi conservate în timp.
𝗢𝗹𝗲 𝗕𝗹𝗮𝗻𝗸 propune 𝑂𝑠𝑝𝑎̆𝑡̦𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑒𝑧𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑝𝑡̦𝑖𝑖, o sculptură interactivă care implică râme ca actori principali, simbolizând transformarea materialelor naturale într-un nou strat fertil de sol, demonstrând continuumul regenerativ al naturii.
𝗭𝗼𝗶𝘁̦𝗮 𝗗𝗲𝗹𝗶𝗮 𝗖𝗮̆𝗹𝗶𝗻𝗲𝘀𝗰𝘂 va expune experimentul 𝑇ℎ𝑒 𝑆𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠𝑠 𝐴𝑛𝑑 𝑇ℎ𝑒 𝐹𝑎𝑖𝑙𝑢𝑟𝑒𝑠 𝑂𝑓 𝐴 𝐵𝑒𝑎𝑢𝑡𝑖𝑓𝑢𝑙 𝑃𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑒 care studiază impactul diferitelor metode de irigare asupra plantelor, incluzând tehnici experimentale precum apa activată cu plasmă, pentru a descoperi soluții de adaptare la viitorul climatic.

Institute de cercetare partenere:
- Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INFIM)
- Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR)
- Institutul de Științe Spațiale (ISS)
- Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare (USAMV)
- Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Textile și Pielărie (INCDTP)

Parteneri instituționali:
Institutul Goethe
/SAC - Spațiul de Artă Contemporană,